* Secretul intr-o relatie lunga si reusita sta in a nu-ti face planuri cu celalalt pe mai tarziu de saptamana viitoare. *
Hai sa vorbim despre relatii. Despre relatiile de iubire. Despre un cuplu. Dupa 20 de reviste Cosmo, citite.
Ce inseamna la 20 -si- de ani o relatie serioasa?
Ne intoarcem in copilarie, respectiv adolescenta. Niciodata nu am incetat sa sper ca intr-o zi imi voi gasi sufletul pereche iar in adancul inimii voiam sa-l gasesc pe cel cu care voi trai impreuna pana la adanci batraneti. Iar gasirea acestui *soulmate* e asociata cu fericirea, cu implinirea si chiar cu casatoria.
Scopul suprem? Fericirea absoluta!
Pentru unele femei aceasta fericire inseamna o relatie, un sot si nu vad alte posibilitati de a se simti implinite, decat in cuplu. Bineinteles, nu e nimic condamnabil in aceasta situatie insa ce ne facem cand efectul indragostirii se consuma si fiecare se (re)axeaza pe sine?
Suna foarte aiurea, stiu si eu asta, insa trebuie sa recunoastem ca e adevarul gol-golut. Orice, dar orice relatie pe lumea asta are etapele ei, bine stabilite, indiferent de persoane, varsta, statut social sau bani.
Fiecare inceput de relatie e grozav, in fiecare zi ai ceva nou de descoperit, ai ceva nou de aflat si te plimbi pe un teren necunoscut, numai bun de explorat. Ei, eu aici vad greseala monumentala.
Aceste inceputuri constau in "bot in bot" unde unul se agata de celalalt, abandonand stilul de viata si modul de a-si petrece timpul, premergator relatiei.
Cum naiba sa nu intervina rutina si plictisul, certurile si tensiunile, reprosurile si strambaturile din nas dupa acele cateva luni, cat se plimba fluturii in stomac?
(acum urmeaza celebrul: ) Eu cred ca relatia de cuplu inseamna o viata impreuna dar si una separata, in acelasi timp. Nu putem astepta ca niste servitori (suna nasol?) ca celalalt sa ne ofere atentia, dragostea, timpul, spatiul si viata lui - nu e o atitudine sanatoasa si nici constructiva, relatiei!
Oricata dragoste am avea noi sau ei de oferit, niciodata nu e suficienta pentru a putea multumi pe deplin si pentru totdeauna. Fiecare dintre noi are nevoi, dorinte si obiective de atins, implicit de libertate. Si daca doar unul da si doar unul primeste, nu poate sa functioneze pentru mult timp. Chimia dispare si ramanem cu realitatea pura, cu individul adevarat din fata noastra, cu caracterul si trasaturile pure, lasand la o parte idealizarea si transformarea defectelor in calitati, fenomene cauzate tot de fluturi.
Specialistii in psihologie spun ca iubirea dureaza 3 ani, timp in care suntem condusi de hormoni si .... atat.
Alisu intreaba:
Ce-i de facut? Renunt la vise, la iubire eterna si la pasiunea care dureaza?
Recunosc, ma inspaimanta gandul ca monotonia ia locul indragostirii fara sa ne dam seama si mintea imi joaca feste cu fel si fel de intrebari care incep cu "oare?" si cu "daca?" si cu tot felul de concluzii induse de aceasta teama ...
Si ma mai intreb ce am invatat din relatiile trecute, esuate?
Daca nu ne-am invatat lectiile, cred ca suntem condamnati sa repetam aceleasi greseli la nesfarsit, schimband doar decorul si persoana.
Alisu crede:
Relatia de cuplu merge bine cand fiecare se simte acceptat, inteles si liber sa-si exprime orice nebunie, fantezie, durere sau nemultumire.
Dragostea moare (ca sa nu zic se duce draq) cand unul dintre noi (sau ambii, desigur) nu se mai simte iubit, apreciat, admirat sau stisfacut. Praf!
Daaaar, daca stim cum sa privim, cum sa imbratisam, cum sa ascultam, cum sa vorbim, putem fi impreuna pe viata, nu numai 3 ani ;-)
Si mai cred ca viata de cuplu incepe cu primul sarut, prima imbratisare, primul "Te iubesc", primele 24/48 h petrecute non-stop impreuna si se termina in momentul in care nu-ti mai aduci aminte de prima noapte ...
In dragoste nu se dau batalii. Nu se calculeaza emotiile, nu se cauta invingatori sau invinsi, sefi sau subalterni ci se construieste o viata impreuna, mana de mana. In dragoste ori castiga amandoi, ori pierd amandoi.
In dragoste nu exista certitudini. Ca si in viata de altfel, insa cu cat crezi in basme cu printi
Si ca sa razi un pic, Razvan, tocmai am citit o statistica si printre altele spunea ca:
- *ceea ce se intampla la inceputul relatiei, in perioada de curtare se numeste atractie sexuala* si
- *ceea ce se intampla dupa ce relatia s-a inchegat se numeste iubire*
Cu cat intelegem mai repede etapele acestea ale unei relatii, cu atat acceptam mai usor perioada care urmeaza dupa fluturi, atractie sexuala etc. Perioada in care fiecare isi redobandeste personalitatea si redevin ei insisi. Si noi percepem acest lucru ca fiind "marea schimbare", drept dovada replica: "Te ai schimbat, nu mai esti cum erai".
Aiurea!!!! Nu ai cum, nici tu ca fata, nici ca baiat, sa-ti dedici intreaga existenta celuilalt. Omu' era asa dintotdeauna, omu' si-a reluat activitatea, si-a reluat stilul de viata caci asa e el programat genetic, desigur insa, fiind implicat intr-o relatie acum, se pliaza oarecum pe stilul de viata a celuilalt. Abia acum reiese compatibilitatea si potrivirea de caracter. Abia acum se cern -cum s-ar spune- defectele de calitati, plusurile de minusuri si ramane esenta.
Dar atunci cand se ridica voalul de pe ochi si iti place ceea ce vezi in fata ta, inseamna ca esti o norocoasa, ai facut alegerea cea mai buna. Daca poti si sa te mai bucuri de diferentele gen before/after inseamna ca ai evoluat si vezi viata si relatia exact asa cum e ea. Si e mare lucru sa vezi lucrurile asa cum sunt ele si nu cum ai vrea sa fie.
Eu sunt o romantica incurabila, indragostita de viata, de povesti cu happy-end si vad totusi cum viata bate filmul ... Dar tot vreau sa fiu exceptia de la regula. te iubesc!!
Asadar, relatia de cuplu -aceea serioasa, tratata cu simt de raspundere- este o intreaga ecuatie de factori, functii, radicali si numitori comuni.
<E delicata tare speţa> ar spune micutul meu si asa e. Nu mai poti trata cu superficialitatea varstei de 16-17 ani o relatie si daca iti pasa cu adevarat de aceasta, rezolvi orice calcul si-ti iese happy-end.ul.
Daca ma intrebi pe mine, acum, care-i treaba cu relatia mea, in raport cu ceea ce am scris mai sus ( "ca deh, cine-ai fi tu sa-ti dai asa cu parerea?!") nu pot decat sa-mi arat satisfactia ca am langa mine un barbat care, dupa ce a citit postarea mea (la cald, aici, in backstage, in forma ei bruta si nefinalizata) mi-a tastat te iubesc-ul ala de mai sus, care apare din senin la capatul unei fraze si pe care nu m-a lasat inima sa-l sterg :-)
Noapte buna si multa iubire! XO
