10 septembrie 2012

Ctrl+IGNORE+DELETE

Cautam inspiratie si se pare ca nici vacanta, nici planurile dragute de viitor, nici familia, nici dragostea nu ma inspira atat cat o face cate o pasă proasta. Momentele astea de c***t pun totul intr-o lumina sumbra, mocnita, insa suficient de puternica cat sa scoata in evidenta uratul si demonii din oameni.
Este incredibil cum o persoana de a carei existenta habar nu aveai pana acum cateva luni, intra in viata ta si-ti trage o stampila. Fix in frunte, pe moaca, pe piept, in suflet ... doamne!!
Cat taleeent! Iti trebuie facultate sa storci, sa macini, sa consumi o fire umana? Trebuie pregatire speciala sa fii prost de bubui dar sa faci pe desteptu'? 
Cum draq reusesti mă sa fii cel mai bun? In nesimtire, egoism, cretinism?! 
Cum reusim sa ne amestecam noi, oamenii, cu astfel de soiuri bipede turbate? 
Exista in viata fiecaruia dintre noi un individ de asta care te face sa-ti imaginezi cele mai horror scenarii de viata?

Stii cum ma simt? Ca atarn de-o funie deasupra unei gropi cu serpi. Da, da cu SERPI!
Ca-mi tremură stomacul de nervi si teama, ca-mi vine sa vomit de la atata dezgust si greata, ca am maxilarul inclestat si nu pot tipa ... Si serpii sunteti voi, astia de care vorbesc aici.

De ce sunteti tocmai voi, oameni de nimic,  facuti sa spargeti iluzii, sa daramati sperante?
Cum ajungem in mainile lor? Cate lectii avem de invatat?
Cum ramanem in urma lor? Mai intelepti? Mai puternici? Bineinteles! Dar cu un bonusuri din partea firmei: dureri de stomac, insomnii si marunte amintiri neplacut de dureroase ...

Nonvaloare care esti, abia astept sa iesi din viata mea! Abia astept sa ma eliberez de tine, sa-mi curat mintea si karma de urmele tale si sa respir din nou cu norma intreaga.
Abia astept sa las in urma resturi de tine, sa ma scutur pana pica de pe mine tot ce s-a prins cand ai aruncat cu arogante si aere de mare domn. 
De fapt nici nu meriti sa consum spatiu pretios pe blog, nu meriti sa-ti scriu asa dar asta e strigatul meu de " M-am saturat de voi!!! ".

Din seria *Luati si bagati la cap! : 

Sanatatea fizica si mentala e de nepretuit in fata oricarui loc de munca, in fata oricarui sef, in fata oricarei persoane fata de care ai obligatii contractuale si acest lucru te ingenuncheaza in loc sa-ti faca loc pentru bataia aripilor.
Lupta pentru sufletul din tine, pentru principiile tale si nu te lasa calcat in picioare! 
Indiferent de pret, nimeni si nimic nu merita sa depui suflet si efort fara a avea macar o satisfactie personala.
Nimeni si nimic nu are dreptul sa te atinga pentru a-ti face rau.
Nu lua in seama limbile ascutite si implineste-ti cele mai arzatoare dorinte din tine, indiferent de deciziile pe care le iei.
Nu vei fi niciodata singur caci cei care te iubesc cu adevarat te vor sustine si-ti vor fi sprijin, tinandu-te de mana pana prinzi iar aripi!
Ai incredere numai in tine!! Asculta-te! Uita-te la tine, lupta dragule, draga mea pentru ce te face sa zambesti!
Lasa naibii prejudecatile si "ce zice lumea" si fa ce-ti trebuie!


Numai bineee!


UPDATE [ 12 sept ]: Mi-am dat demisia!!. Ma remontez :D

12 august 2012

Reminder

Mi-am amintit ca nu m-am nascut sa fiu leguma.
M-am nascut sa fiu femeie.
Si nu sunt facuta sa traversez viata in pasi marunti.
Mi-am amintit ca am sansa sa stralucesc.
Mi-am amintit ca vreau multe. Si ca le pot obtine.
Mi-am amintit ca zambetul m-a ajutat sa depasesc momente si ca increderea m-a adus aici.
Mi-am amintit ca am o forta interioara fara limite.
Mi-am amintit ca nu am de ce sa ma tem. Si nici de cine :)

18 aprilie 2012

Hristos a inviat!

Si blogul meu.

Nu pot sa cred!
Cum sa fie aprilie? Cum sa fi trecut deja si Pastele?
Cum sa nu fi scris eu atat amar de vreme ?!
Si cum sa am acum noduri in gat si tremurici in stomac caci imi vine sa scriu ataaaatea si nu-mi vin cuvintele la gura, ma rog, la degete. Si scriu si de la birou. Deci nu laptop, nu tigara.

......

Nu, nu , nu merge! Sunt fix ca un bebe care incepe sa mearga si pica-n nas. Ma impotmolesc in propriile-mi ganduri/ idei/ cuvinte.
Oricum, voiam doar sa readuc la viata putin The I inside-ul asta pentru ca-mi era al naibii de ciuda ca a intrat in coma asta profunda ( altii ar spune indusa ), imi era al naibii de ciuda ca am facut o promisiune odata, gen: " voi scrie indiferent de starea mea de spirit "  si imi era extrem de dor!  Si-mi pare rau ca am fost ignoranta si-mi pare rau ca am descoperit un comentariu necitit, care statea in inbox de ceva timp, off!

Nu mai am timp. Si cand am timp sunt obosita. Cand sunt obosita nu am nici inspiratie, nici forta, nici idei.
Ultima perioada s-a consumat intre serviciu, casa si somn si / sau lamentari din campul lexical al oboselii .  Si da, iubesc week-end-ul si somnul mai ceva decat facebook-ul, blogul sau Manhattanul :-)

Sa zic ca nu mai am nici laptop? Ca Asus-ul meu chic si lucios  e plin de chestii gen Mafia - nu stiu cum, Anno 1400 parca, ...mmm,  ce mai era ...  ahh da, si Counter Strike, normal! Ca cineva a pus monopol pe el!!

Sa zic ca nu ma am subiecte? Pai am recitit acum cateva saptamani toate postarile si am ajuns pana la urma la concluzia ca >> Da ma! Cel mai mare spor il aveam cand eram eu tristuta sau avem chestii in cap de transmis asa in mod evaziv, sau cand eram tare nemultumita sau cand aveam cate o mini-depresie <<

Doar blogul asta e un fel de loc, un fel de umar maaare unde sa (se) planga Alice. Si tot blogul asta e de chinuiala si nervisori si suparari, frustrari etc.
De as scrie ca sunt bine?Ca imi merge bine? Ca mi place facultatea mea de mor si ca am luat note mari prin sesiune, ca iubesc la nebunie si ca iubitul meu e si viitorul meu sot doar ca nu-mi gasesc rochie de mireasa (tra-ge-di-e!! - fetele ma inteleg )  si asta a devenit motiv de cearta in casa :-)).
De ce as scrie de lucruri frumoase si pozitive? Cred ca daca m-as apuca de'o carte, cu siguranta n-ar fi cu happy-end. Ca asa-s eu. Fac dintr-o stare putin mohorata un adevarat conflict sufletesc.

Imi place drama. Probabil.
Whatever ... am facut resuscitarea. Ne mai auzim /citim curand - sper.
Ma intorc la trebusoarele mele, numai ce astept sa treaca ziua mai repede, sa ajung acasa si sa ma asez in pat la sooomn.

Va salut!